Ce au în comun Biserica Sfinţilor Apostoli şi Biserica Baptistă?

În timpul dezbaterilor teologice din 30 septembrie mi-a fost adresată şi această întrebare la care nu am reuşit să dau atunci răspunsul şi vin să răspund acum:

Care este legătura dintre Biserica Sfinţilor Apostoli şi cea a baptiştilor? Nu vedeţi necesitatea unei continuităţi istorice?

Biserica Baptistă este rezultatul întoarcerii creştinilor la învăţătura curată şi trăirea creştină aşa cum era în Biserica Sfinţilor Apostoli.

Credincioşia faţă de învăţătura sănătoasă a Cuvântului lui Dumnezeu

Sfinţii Apostoli au predicat Cuvântul lui Dumnezeu din Vechiul Testament şi învăţătura pe care au auzit-o şi învăţat-o de la Domnul Isus Hristos. Ei au fost mânaţi de Duhul Sfânt, inspiraţi şi folosiţi de Dumnezeu ca să scrie Cuvântul Lui în cărţile care acum alcătuiesc Noul Testament. În Biserica Baptistă nu se predică decât Cuvântul lui Dumnezeu şi nici unei altei cărţi sau învăţături omeneşti nu i se atribuie autoritatea divină pe care o au doar cărţile canonice ale Vechiului şi Noului Testament.

Sfinţii Apostoli nu au cunoscut şi nu au predicat învăţăturile omeneşti care au apărut mai târziu fiind scrise de oameni, numite “Sfântă Tradiţie” şi care se contrazic unele pe altele şi anumite părţi şi doctrine vin în totală contradicţie cu învăţătura sănătoasă a Cuvântului lui Dumnezeu.

Apostolii ne-au avertizat continuu în scrierile lor despre pericolele devierii creştinilor de la învăţătura sănătoasă a Cuvântului lui Dumnezeu. Iată câteva astfel de avertizări:

Sfântul Iuda a scris:

Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna. (Iuda 1:3)

La plecarea din Efes, când îşi lua rămas bun e la prezbiteri, Apostolul Pavel le-a spus:

Luaţi seama, dar, la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său. Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma; şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi. (Faptele apostolilor 20:28-32)

Apostolul era foarte conştient despre tendinţele care aveau să apară în Biserică şi i-a avertizat pe ucenici îndemnându-i să rămână credincioşi Cuvântului lui Dumnezeu care conţine tot ce avem nevoie pentru zidirea noastră sufletească şi ca să moştenim viaţa veşnică împreună cu toţi sfinţii. Contrar Cuvântului lui Dumnezeu, promotorii aşa numite-i “Sfinte Tradiţii” încearcă să-i atribuie aceeaşi autoritate pe care o au Sfintele Scripturi şi să ne convingă că fără ea nu putem să fim mântuiţi şi să trăim o viaţă creştinească în toată plinătatea.

Biserica Baptistă crede că Cuvântul harului lui Dumnezeu, cuprins în Sfintele Scripturi ale Vechiului şi Noului Testament sunt suficiente ca să ne poată zidi sufleteşte şi să ne poată oferi mântuirea şi moştenirea împreună cu toţi sfinţii.

Despre continuitatea istorică

Apartenenţa unei persoane, grup de oameni sau confesiuni la Biserica lui Hristos este valabilă atât timp cât persoana, grupul sau confesiunea respectivă rămân credincioşi învăţăturii Sfintelor Scripturi. Apostolul Pavel a scris în acest sens astfel:

Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. (Efeseni 2:19-20)

Cei care au deviat de la învăţătura sănătoasă a Apostolilor şi au inventat şi adăugat o altă învăţătură pe care au pus-o la acelaşi nivel cu Sfintele Scripturi sau prin care le-au înlocuit pe acestea, nu mai pot pretinde la continuitate istorică. Noi suntem împreună cetăţeni cu sfinţii şi oameni din casa lui Dumnezeu atât timp cât rămânem zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, adică învăţătura cuprinsă în Sfintele Scripturi ale Vechiului şi Noului Testament.

Aici aş vrea să fac şi o analogie. Când eram parte din fosta Uniune Sovietică, cei care au iubit acest pământ şi libertatea, au pornit o mişcare de eliberare naţională. Mişcarea aceasta s-a consolidat într-un partid a cărui lideri s-au schimbat pe parcurs şi a căror valori şi viziuni au fost diferite. La o anumită etapă, în cadrul partidului respectiv s-au luat hotărâri şi s-au făcut paşi total contrari valorilor şi viziunii iniţiale a liderilor care au început mişcarea. Mai poate un astfel de partid să vină cu argumentul continuităţii istorice din moment ce au părăsit valorile şi viziunea iniţială? Poate şi vin cu astfel de “argumente” dar ele sunt lipsite de adevăr tot aşa cum şi partidul respectiv nu mai are nici o continuitate istorică pentru că el a devenit altul prin esenţă şi şi-a păstrat doar numele şi o istorie pe care şi-a atribuie pe nedrept.

Continuitatea istorică a Bisericii Baptiste este o continuitate în adevăr, pentru că creştinii din această confesiune au ales să se întoarcă la învăţătura curată a Sfintelor Scripturi pentru a o propovădui şi a o trăi.